Înfiinţată în anul 2008, societatea şi-a propus să contribuie în mod activ, atât la îmbunătăţirea climatului şi a relaţiilor de afaceri dintre companiile ce activează în diverse domenii ale vieţii economice, cât şi la creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţii acestora prin abordarea metodelor şi mijloacelor moderne de management al resurselor umane. Citește mai mult
Cum vor creste exponential vanzarile de tigarete electronice incepand cu 17.03.2016 :)
Prin Legea nr. 15/2016 ce va intra în vigoare pe data de 17 martie 2016 sunt aduse o serie de modificări importante Legii nr. 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Considerăm necesar să vă redăm pentru clarificare câteva din definiţiile din această lege:
Prin fumat se înţelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete, ţigări de foi, cigarillos şi pipe.
Prin ţigaretă electronică se înţelege un produs care poate fi folosit pentru consumul de vapori care conţin nicotină prin intermediul unui muştiuc sau orice componentă a acestui produs, inclusiv un cartuş, un rezervor şi dispozitivul fără cartuş sau rezervor.
Prin spaţiu public închis se înţelege orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;
Prin spaţiu închis de la locul de muncă se înţelege orice spaţiu care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.
Prin mijloc de transport în comun se înţelege orice vehicul utilizat pentru transportul contra cost al persoanelor;
Prin loc de joacă pentru copii se înţelege orice spaţiu închis sau în aer liber, destinat utilizării de către copii;
Astfel, începând cu 17.03.2016 se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
Prin urmare, fumatul va fi permis doar în spaţiile publice deschise (cu excepţia locurilor de joacă pentru copii – unde este interzis) şi în spaţiile deschise de la locul de muncă.
De asemenea, se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
Prin urmare, fumatul va fi interzis în unităţile de mai sus atât în spaţiile închise cât şi în cele deschise, pe întreg perimetrul acestora.
Excepţie de la aceste interdicţii fac penitenciarele de maximă siguranţă şi camerele special amenajate în incinta zonei de tranzit a aeroporturilor internaţionale.
ATENŢIE: În urma interpretării acestei legi, rezultă fără dubiu faptul că folosirea ţigaretei electronice nu reprezintă acţiunea de a fuma, în sensul acestei legi! Prin urmare, nu sunt restricţii legale în acest act normativ referitoare la folosirea ţigaretei electronice în aceste spaţii, cu următoarea excepţie:
În mijloacele de transport în comun este interzisă inclusiv utilizarea ţigaretei electronice. – pentru încălcarea acestei reguli nu este prevăzută amendă J.
Nerespectarea acestor reguli atrage răspunderea contravenţională a persoanelor, astfel:
Persoane fizice -Sancţiuni aplicabile:
Amendă de la 100-500 lei pentru:
– Fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. De la prezentele prevederi fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă;
– Fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
Persoane juridice (ca administratori de spaţii publice închise, spaţii închise de la locul de muncă, mijloace de transport în comun) – Sancţiuni aplicabile:
- Amenda de 5.000 lei la prima abatere;
- Amendă de 10.000 lei + cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii la a doua abatere;
- 15.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii – a treia abatere.
Dacă sunt săvârşite următoarele fapte:
- fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
- fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
PENTRU PERSOANELE JURIDICE CARE COMERCIALIZEAZĂ ŢIGĂRI SI SAVARSESC URMATOARELE FAPTE:
- vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.
- comercializarea pachetelor de ţigarete care conţin mai puţin de 20 de bucăţi.
- comercializarea produselor din tutun prin automate.
- vânzarea produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani.
- comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private.
- folosirea unei embleme sau a denumirii unei mărci de tutun pentru promovarea ori comercializarea altor produse
Constatarea contravenţiilor enumerate mai sus şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi ai poliţiei locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne.
ALTE RESPONSABILITĂŢI PREVĂZUTE ÎN ACEASTĂ LEGE
Persoanele responsabile din instituţiile şi unităţile care administrează spaţiile menţionate vor elabora şi vor pune în aplicare regulamente interne pentru aplicarea interzicerii fumatului în aceste spaţii, inclusiv prin prevederea încălcării ca abatere disciplinară gravă şi marcarea spaţiilor menţionate cu indicatoare prin care să se indice «Fumatul interzis» şi folosirea simbolului internaţional, respectiv ţigareta barată de o linie transversală.
Menţionăm că nu este prevăzută vreo sancţiune contravenţională pentru neelaborarea regulamentelor interne şi marcarea spaţiilor cu indicatoare.
Deducerile personale acordate salariatilor începând cu 2016
Începând cu 01 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, au fost aduse o serie de modificări în ceea ce priveşte deducerile personale acordate salariaţilor pentru veniturile din salarii acordate la angajatorii unde deţin funcţia de bază.
Cui se acordă deducerile personale?
Salariaţilor care îşi declară funcţia de bază la angajatorul respectiv şi care…
În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde are încheiat contractul individual de muncă sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaţia să declare numai angajatorului la care a ales funcţia pe care o consideră de bază, pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere. Declaraţia pe propria răspundere nu reprezintă un formular tipizat.
Funcţia de bază poate fi declarată de angajat şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.
La schimbarea locului unde se află funcţia de bază, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria răspundere de renunţare la funcţia de bază la angajatorul ales iniţial.
…. au un venit lunar brut din salarii de pana la 3.001 lei
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 300 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 400 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 500 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 600 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc conform Ordinului MFP nr. 52/2016 anexat.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.
Prin venituri din salarii realizate începând cu luna ianuarie 2016 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 ianuarie 2016, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna decembrie 2015 .
Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază.
Ce înseamnă persoană în întreţinere?
Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se află.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar şi care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de până la 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de până la 20.000 m2 în zonele montane.
Următoarele venituri obţinute de persoana aflată în întreţinere nu intră în calculul celor 300 lei:
– bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
– premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice/paralimpice;
– premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale;
– pensiile de urmaş acordate potrivit legii;
– prestaţiile sociale acordate conform Legii nr. 448/2006.
În categoria „alt membru de familie aflat în întreţinere” se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere militarii în termen, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiţiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie în care, pentru perioada respectivă, părinţii nu mai beneficiază de deducerea personală.
Ce se întâmplă dacă o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili?
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
Astfel, în cazul copiilor contribuabililor avem două reglementări:
A. Pentru copiii sub 18 ani, care nu sunt salariaţi:
a. Beneficiază de deducerea personală ambii părinţi;
b. Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care formează noua familie;
c. Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul în condiţiile legii, beneficiază de deducere personală persoana căreia i s-a încredinţat copilul sau familiei căreia i s-a dat în plasament copilul.
B. Pentru copiii peste 18 ani care urmează o formă de învăţământ:
a. Beneficiază de deducere personală doar unul dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia.
Ce documente trebuie să depună contribuabilul la angajatorul de bază pentru acordarea deducerii personale?
1. Contribuabilul va depune la angajatorul de bază o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
a) datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
b) datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenţă asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată şi această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înştiinţeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
2. Va depune documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere care nu sunt minori, la această declaraţie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinţa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.
3. Va depune declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere – cu excepţia copilului minor – care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
a) datele de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
c) acordul persoanei întreţinute ca întreţinătorul să o preia în întreţinere;
d) nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia cu privire la desfăşurarea de activităţi agricole, silvicultură şi/sau piscicultură;
e) angajarea persoanei aflate în întreţinere de a comunica persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.
Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale depuse atât de contribuabil cât şi de persoana aflată în întreţinere nu se emit ca formulare tipizate.
Pentru ce perioadă se acordă deducerea personală şi începând cu ce dată se acordă?
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului şi se acordă odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
Ce se întâmplă în cazul în care la un contribuabil intervine o schimbare ce duce la diminuarea deducerii personale?
1. Contribuabilul anunţă angajatorul de bază în termen de 15 zile calendaristice de la apariţia schimbării;
2. Angajatorul diminuează deducerea personală începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.
În situaţia în care una dintre persoanele aflate în întreţinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare de 300 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreţinere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor.
Ce se întâmplă în cazul în care la un contribuabil intervine o schimbare ce duce la majorarea deducerii personale?
1. Contribuabilul depune declaraţiile pe propria răspundere şi documentele justificative;
2. Angajatorul va acorda deducerea personală reconsiderată odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
În situaţia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 300 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreţinere odată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.